Articolul care urmeaza se inscrie in actiunea numita “Blog Action Day”, o zi – 15 octombrie – in care toate blogurile vor vorbi despre natura si problemele de mediu cu solutiile lor. E o zi a vorbelor, ideilor, atentionarilor, invatarii de lucruri utile. Nu uitati insa ca fiecare zi e o zi a faptelor. :)

Nu e deloc greu sa traim in armonie cu natura, totul e sa vrem. Fiecare avem un rol cat de mic. In poluarea si in curatarea mediului de impuritati. Cert e ca dintre toate fiintele vii, omul este singurul care isi distruge mediul in care traieste, datorita nepasarii, lipsei educatiei, inculturii, inconstientei, pentru ca nu traieste in armonie cu natura. Si cum putem schimba ceva? Simplu: recicland sticla, hartia, plasticul, calatorind mai des cu bicicleta si mijloacele de transport in comun decat cu automobilul propriu, si reducand astfel poluarea din orase..

Oamenii produc in fiecare zi cantitati imense de deseuri (ambalaje, ziare, baterii, haine si mobila veche, electrocasnice stricate, si altele de genul). Ele ocupa din ce in ce mai mult spatiu in natura, si ajung in aerul pe care il respiram, in pamantul pe care il cultivam, in apa pe care o bem, si distrug de asemenea si plantele si animalele in habitatele lor, si minunate privelisti ce ne incanta ochii. Este imposibil sa renuntam la a fi consumatori, chiar daca reusim o micsorare a consumului de resurse, dar o solutie pentru depoluare ar fi reciclarea. In acest fel mediul ramane curat si resursele naturale se intrebuinteaza cu masura.

Sa le luam pe rand.
Ambalajele - din ce in ce mai multe si mai frumos colorate – se degradeaza greu sau niciodata, si nu au ce cauta in spatiile verzi, nici pe malurile raurilor. Sa nu le mai aruncam la intamplare, pamantul e viu. Ele pot fi reciclate daca sunt colectate separat. Tot ce trebuie sa facem e sa ne interesam daca exista asemenea programe, de colectare separata a ambalajelor, in localitatile unde traim. Din hartie si carton se fabrica din nou hartie, metalul de la cutiile de bauturi se topeste, sticla e faramitata si topita si se fabrica sticle noi, plasticul se toarna in fire si se utilizeaza in industria de imbracaminte. O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci. Pungile de hartie si plastic nu mai sunt luate de vant, muntii de gunoaie nu mai sunt atat de impunatori.
Bateriile portabile – inca nu exista un program bine definit de colectare separata a lor, la noi, dar: din 1000 de baterii se obtin 190kg de fier! Mercurul dintr-o baterie poate polua 500l de apa sau un m2 de sol pentru urmatorii 50 de ani! Sa nu le aruncam in natura.
Deseurile periculoase, precum detergentii, insecticidele, otravuri, baterii auto, uleiuri, medicamente, vopsele, degradeaza solul si polueaza apele. Doar deseurile de la automobile si bateriile de la telefoane mobile se colecteaza in prezent separat, chiar de catre firmele care le comercializeaza, cert e ca ele trebuie sa ajunga la gropi de gunoaie speciale. Ce putem face? Sa evitam folosirea celor foarte toxice, marcate cu semne avertizatoare, si inlocuirea lor cu alte produse nepoluante, sau folosirea bateriilor reincarcabile.
Deseurile voluminoase – ocupa mult spatiu, multe contin metale grele si mercur, fiind de mai multe tipuri. Ceea ce consideram un pic stricat, o mobila veche de exemplu, ar putea fi de folos unei familii care nu are deloc. Ele trebuie ridicate separat de catre firmele de salubritate. Ce putem face noi? Putem cumpara electrocasnice ce consuma mai putina energie, putem reconditiona mobila veche, putem darui obiecte vechi familiilor nevoiase.
Deseurile din constructii, reconstructii, reamenajari etc, cum ar fi molozul, trebuie colectat in saci speciali, nu aruncat in lada de gunoi, a.i. sa fie ridicat de lucratorii de la salubritate; acest moloz e reciclat, transformat apoi in nisip si pietris care e din nou utilizat in constructii.

La noi in tara sortarea deseurilor e doar la inceput, si programul va sta din ce in ce mai bine pe picioare pana in 2010.

Iata in ORADEA lista agentilor ce colecteaza ambalaje de plastic PET:

S.C. TODPLAST SRL ORADEA - Str. N.Beldiceanu Ferma 10, Oradea; todplast@rdslink.ro, Todoran Teodor

S.C. URBANA SA ORADEA - Str. Tudor Vladimirescu nr.61, Oradea, tel. 0259/436776, Balogh Emeric

S.C. RER ECOLOGIC SERVICE SA Oradea - Str. Tudor Vladimirescu nr. 79, Oradea, tel.0259/431621, Ioan Sărac

Mediul inconjurator descrie cel mai bine gradul de civilizatie al societatii in care traim. Prin urmare, a face un bine naturii, inseamna a face un bine societatii si oamenilor.

Daca iubiti natura, ganditi-va de doua ori inainte de a o distruge.

(all pictures, (c) me) /datele statistice despre deseuri si adresele sunt prelucrate de pe mai multe site-uri de ecologie romanesti.

(copac, google search)

1. azi mai exista doar trei mari paduri pe pamant: amazoniana – Brazilia, si padurile boreale din Rusia si Canada
2. padurile contin intre 50-90% din speciile ce traiesc pe uscat. padurile tropicale singure adapostesc intre 10-50 milioane de specii.
3. padurile ecuatoriale ocupa doar 3& din suprafata Terrei , si aici traiesc mai mult de jumatate din plantele si animalele terestre. demult, ele ocupau de doua ori mai mult teren decat azi.
4. exista aprox, 1,6 acri de padure (0,65 ha) de padure pentru fiecare locuitor al planetei
5. padurile aduc o serie imensa de produse, constand in 15.000 de plante salbatice si animale ce servesc drept hrana, medicamente si alte intrebuintari.
6. tot oxigenul atmosferic e produs prin fotosinteza, proces folosit de plante pentru a combina apa cu dioxidul de carbon pentru a crea glucoza (hrana lor ptoprie) si oxigen.
7. primii dinozauri au aparut doar la 140 mil. ani dupa ce primii copaci au aparut acum 240 mil. de ani
8. cu doar trei copaci plantati in jurul unei case de marime obisnuita reduc costul pentru aer conditionat cu 50%, iar copacii ce feresc casele de vantpot reduce facturile de incalzire cu pana la 30%
9. copacii produc chimicale impotriva inghetului ce ii ajuta sa reziste si la temperaturi de pana la -40 grade F, la unele specii
10. despadurirea definitiva se produce de fapt doar acolo unde un teren defrisat e folosit pentru altceva si nu este reimpadurit
11. un copac absoarbe 4,5 kg de poluanti atmosferici pe an

• Daca omenirea ar disparea, lumea s-ar regenera la stadiul in care era acum 10000 de ani. daca toate insectele ar disparea, mediul inconjurator s-ar prabusi in haos. – Edward O. Wilson – “parintele biodiversitatii”
• Nu vom salva tot ce ne-ar placea sa salvam, dar vom salva mai mult decat daca n-am fi incercat deloc. – Sir Peter Scott
• Nu te indoi niciodata ca un grup mic de oameni care gandesc si sunt dedicati pot schimba lumea. Adevarul e ca e singurul lucru ce a salvat lumea pana acum. – Margaret Mead (1901 – 1978) antropolog
• Exista destule resurse in lume pentru nevoile umane dar nu si pentru lacomia umana. – Mohandas K. Gandhi (1869 – 1948)
• Multi dintre noi nu se considera activisti ai mediului.. dar fiecare persoana e un agent infectios al schimbarii – Dr. Nils Daulaire
• Exista putine sanse de a proteja mediul fara un sens de responsabilitate – Kofi Annan
• De indata ce vedem lumea ca fiind vie, vom recunoaste ca o parte din noi a stiut asta intotdeauna. E ca un fel de patrundere din iarna in primavara. – Rupert Sheldrake
• Un nou mod de gandire e necesar daca oamenii vor sa supravietuiasca – Albert Einstein
• Toti suntem unul – pasari, pante, animale, minerale. Toti suntem diferite manifestari ale aceleiasi energii esentiale. – Alejandro Lerner, scriitor argentinian
• Probabil ca darurile noastre native ne scapa pentru ca sunt atat de evidente – Sue Bender
• Nivelul cel mai profund de intelegere a ecologiei este intelegerea ca suntem parte dintr-un mare intreg, cosmic, din univers – Fritjof Capra, fizician
• Realitatile naturii depasesc si cele mai ambitioase visuri ale noastre – François-Auguste-René Rodin, sculptor
• O natiune care distruge solurile se distruge pe sine. Padurile sunt plamanii pamantului nostru, purificand aerul si dand putere proaspata oamenilor sai – Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea presendinte SUA
• Batranul Lakota era un intelept. El stia ca inima omului, departe de natura, se impietreste; stia ca lipsa de respect pentru vietati va conduce repede la lipsa de respect pentru oameni. – Luther Standing Bear, indian sioux
• Avem putin timp ramas pentru a reusi sau esua in asigurarea unui viitor speciei noastre – Jacques Cousteau
• Criza ecologica ne conduce la ceva ce nicio alta criza in istorie n-a mai facut – la lupta pentru realizarea unei noi umanitati – Dr. Jean Houston, cercetator
• Placerea durabila de a fi in contact cu natura… e la indemana oricui se va plasa sub influenta pamantului, marii si cerului si a vietii lor uluitoare.- Rachel Carson (1907-1964)
• Natura ne arata doar straturile de suprafata, dar ea e infinit de adanca. – Ralph Emerson
• Nu am nicio indoiala ca vom avea succes in intrebuintarea energiei solare.. daca razele solare ar fi arme de lupta, am fi avut energie solara cu secole in urma – Sir George Porter
• Realitatea suprema a timpului nostru e… vulnerabilitatea panetei. – John F. Kennedy
• Se zice ca marea e rece, dar marea contine cel mai fierbine sange din cate exista – D H Lawrence (1885-1930) — “Whales Weep Not”

(Picture, google search)

Pentru multi dintre noi, rechinii intruchipeaza raul. Recunoastem cu greu ca ei sunt extrem de importanti pentru viata in apele marii si, in plus, sunt fiinte elegante, de-a dreptul fascinante.Se cunosc multe cazuri in care oameni au fost atacati de rechini – cum ar fi cazul scafandrului Mark Tisserand, care se afla la o adancime de 8m sub apa cand a vazut o umbra apropiindu-se din adancuri. Cu iuteala fulgerului, rechinul ii inhata piciorul si-l trage in abis, pentru ca dupa 7 secunde sa il elibereze si sa se indeparteze. Este foarte posibil ca rechinului nu i-a placut gustul carnii de om, stiut fiind ca hrana sa, in intreaga sa evolutie s-a axat pe pesti, caracatite si moluste, sau chiar foci si balene. E drept ca temutul rechin-tigru devoreaza tot ce gaseste, inclusiv cutii de conserve sau canistre de tabla. Dintre speciile ce ataca omul, amintim rechinul alb, rechinul ciocan si rechinul albastru, dar cauzele sunt de obicei neatentia omului. Anual mor cam 10 oameni din cauza rechinilor, iar de pe urma intepaturilor de albine, peste 100 de persoane.
De fapt, rechinii ar trebui sa se teama de oameni, anual fiind vanati 60-100 de milioane de exemplare, iar o parte din ei sunt macelariti cu brutalitate. Multi ajung in bucataria asiatica. Deseori se intampla ca ei sa fie doar o captura ocazionala, fiind apoi aruncati in mare, morti. Si intreg ecosistemul marin este periclitat, rechinii fiind o adevarata politie sanitara naturala. Ce-i face vanatori de temut? Silueta lor eleganta, forma aerodinamica, pielea acoperita de nenumarati solzi minusculi din piele, cu o forma asemanatoare dintilor sai, si care la pipait da senzatia unui smirghel – pe vremuri chiar era utilizat astfel. Ei nu au basica inotatoare, astfel ca tasnesc mai usor prin apa, cand se ridica/coboara. In ficat se afla numeroase lipide si lichide cu o vascozitate asemanatoare uleiului. Scheletul e format din cartilagii, nu oase, astfel ca e perfect pentru mediul marin, dar pe uscat s-ar strivi sub propria greutate. Rapiditatii si agilitatii lor li se adauga organe de simt foarte dezvoltate, pot auzi de la distante de kilometri si pot vedea la peste 100 de m, pot mirosi sangele chiar la o dilutie de 1:100 de milioane sau mult mai mult, depinzand de specie. Si se stie ca au si un al 6-lea simt, reprezentat de simtil electric, ce lipseste omului, posedand organul numit “ampulele lui Lorenzini” ce pot fi recunoscute sub forma micilor pori din piele de pe maxilarul inferior, din jurul ochilor si de deasupra cozii. Sub acesti pori se afla un sistem de canale umplute de gel bun conducator de electricitate, semnalizand creierului, unde stimulul este interpretat. Receptorii sunt foarte sensibili – rechinul poate simti o baterie total consumata ca pe o puternica sursa de energie. Orice fiinta produce semnale electrice prin activitatea sa musculara, rechinii intercepteaza aceste semnale si chiar reusesc sa deosebeasca tipul de prada. De asemenea, cu ajutorul cozii, lovind prada, o “degusta” si abia apoi musca din ea, scuipand imbucatura daca nu este pe placul sau.
Cel mai mic rechin atinge doar 15 cm, cel mai mare, 18 m.

Ce se face pentru protectia lor puteti afla si de aici